Miron Manega şi Ion Creţeanu au restituit Olteniei "Cântecul lui Mihai Viteazu"

Lucrurile esenţiale trec, de obicei, neobservate. La Festivalul „Zilele Mihai Viteazu” de la Craiova s-a petrecut o restituire istorică pe care televiziunile n-au sesizat-o, pentru că tocmai îşi strângeau sculele.

E vorba de „Cântecul lui Mihai Viteazu”, care s-a cântat pentru prima dată în spaţiul public al Olteniei, după o tăcere de cel puţin 66 de ani. Organizatorii nici n-au ştiut, probabil, de existenţa acestui cântec, cu atât mai puţin povestea conservării acestuia. Şi nici n-au avut suficientă cultură sau conştiinţă istorică pentru a sesiza când se întâmplă ceva special.

Cântecul a fost restituit spaţiului de origine (Oltenia) în două momente: o dată la sesiunea de comunicări de la Muzeul Olteniei (joi 12 mai) şi a doua oară în parcul Romanescu, înainte de „bătălia de la Călugăreni” (sâmbătă 11 mai). Cei care au făcut această restituire muzicală, literară şi istorică au fost, în tandem, scriitorul Miron Manega şi rapsodul Ion Creţeanu.

Prezentarea cântecului a fost şi ea insolită. La sesiunea de comunicări care a deschis festivalul „Zilele Mihai Viteazu”, Miron Manega, care avea de citit o comunicare - atipică şi ea - privind latura mai puţin cunoscută a personalităţii voievodului, şi anume cea de autor literar (vezi AICI), a început aşa: „Noutatea nu constă neapărat în informaţie, căci acest aspect a mai fost prezentat, chiar aici, în Craiova, de Marin Sorescu şi Tudor Nedelcea. Noutatea constă mai degrabă în abordare şi mesaj. Iar când spun abordare, mă refer, de pildă, şi la asta...”.

În momentul imediat următor, din sală s-a ridicat cobzarul Ion Creţeanu (îmbrăcat în costum naţional) şi a început să interpreteze „Cântecul lui Mihai Viteazu” (a fost, de altfel, singurul artist care a cântat, în toate zilele acelui festival, o piesă dedicată exclusiv marelui voievod):

Auzit-ați de-un oltean,

De-un oltean, de-un craiovean

Ce nu-i pasă de sultan? 

Auzit-ați de-un viteaz 

Care veșnic șade treaz

 Cât e țara la necaz?

Auzit-ați de un Mihai

Ce sare pe șapte cai

De strigă Stambulul vai?

El e Domnul cel vestit

Care-n lume a venit

Pe luptat și biruit.

Spuie râul cel oltean,

Spuie valul dunărean

Și codrul călugărean

Câte lupte au privit,

Câte oști au mistuit

Câte oase-au înălbit!

Mulți ca frunzele de brad,

Ca nisipul de pe vad,

Ca gemetele din iad!

Spuie corbii munților

Și fiarele codrilor

Care-a fost nutrețul lor?

Fost-au leșuri tătărești

Și turcești și ungurești

Date-n săbii românești!

Alelei! Mihai, Mihai!

Căci de noi milă nu ai,

Să ne scapi de-amar și vai!

După ce Ion Creţeanu a terminat de cântat, Miron Manega şi-a susţinut comunicarea pe care o pregătise, nu înainte de a face următoarele precizări:

„Ceea ce aţi ascultat a fost, pe de o parte, un moto, iar pe de altă parte un exerciţiu de comunicare, în ideea de a vă scoate din starea pe care o aveaţi (am observat că vă uitaţi la ceas) şi a vă readuce în sală...   

Am găsit de cuviinţă să aşez acest moto pe frontispiciul unei pledoarii riscante - <Mihai Viteazu, autor literar> - din mai multe motive, dar în primul rând pentru că textul acestui cântec reprezintă un document tulburător descoperit, pe la 1850, de Vasile Alecsandri, la Mănăstirea Neamţ.

Versurile erau scrise direct pe paginile Psaltirii care aparţinuse, cu o sută de ani înaintea sa, Sfântului Paisie de la Neamţ, pe vremea când era ieromonah la acea mănăstire. Alăturat textului, erau adăugate şi următoarele cuvinte, datate 1751: <Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit și l-am învățat de la răposatul bunul meu, Stoian Jolde armășelul>. Iar numele voievodului căruia îi era dedicată balada era consemnat de ieromonahul Paisie astfel:<Mihai Viteazu, rob al lui Dumnezeu și Sfânt>.

Precizare: deşi Sfântul Cuvios Paisie îl considera sfânt, încă de la 1751, pe Mihai Viteazu, acesta nu a fost canonizat încă. Sfântul Paisie, da. De sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse”. 

 

Al doilea moment în care Ion Creţeanu a cântat „Cântecul lui Mihai Viteazu” a fost sâmbătă seara, pe scena din Parcul Romanescu. Miron Manega a atras atenţia locuitorilor Craiovei (erau adunaţi aproximativ 8.000, veniţi, desigur, să vadă „bătălia de la Călugăreni”) că rapsodul Ion Creţeanu reprezintă o „piesă de tezaur” a Craiovei şi că este deja cunoscut şi admirat în Europa, pentru muzica ţărănească pe care o culege şi o cântă de aproape 40 de ani: la Dortmund, în Germania (unde a cântat într-o catedrală catolică), la Roma (unde a cântat pe scena Capitoliului, alături de Felicia Filip), la Bruxelles (unde cântase în urmă cu trei săptămâni), în Basarabia, pe Valea Timocului etc. „A venit vremea ca Ion Creţeanu să fie cunoscut şi la el acasă, în adevărata sa dimensiune” – a precizat Miron Manega, înainte ca Ion Creţeanu să-şi deschidă concertul cu „Cântecul lui Mihai Viteazu”.
În acest timp, TVR Craiova îşi strângea aparatura...

NOTA ISPRAVNICULUI. Miron Manega şi Ion Creţeanu au "prestat" fără niciun onorariu. Organizatorii au uitat să-i treacă în buget. Sau n-au vrut, sau n-au considerat importantă prestaţia lor. Sau n-au înţeles. Aş mai face nişte comentarii, dar nu e deontologic, pentru că sunt persoană implicată...

Autor: Dana Andronie

Sursa: Certitudinea.ro

                                                         Blog: Selena