În România, condiţia femeii s-a îmbunătăţit în ultimii ani, dar
totuşi există încă un conservatorism în promovarea stereotipurilor de
gen în viaţa publică şi în viaţa privată.
Un articol din
Evenimentul zilei trece în revistă evoluţia înregistrată în ceea ce priveşte condiţia femeilor din România.
«La început a fost femeia descrisă de Dimitrie Cantemir. El a fost
printre primii români care au adus femeile în atenţia publică, în
scrierile sale. Evident, nu erau demne de atenţie la acea vreme decât
doamnele, domniţele, soţiile şi fiicele de boieri şi nobili. Chiar şi
aşa, era un progres remarcabil în mentalitatea bărbaţilor, obişnuiţi pe
atunci să ignore partea feminină a lumii.
În jurul anului 1900, majoritatea covârşitoare a populaţiei României
locuia în mediul rural şi se ocupa cu agricultura, iar ţăranca română a
fost subiect de observaţie pentru mulţi intelectuali.
Cercetătorul Costion Nicolescu, de la Muzeul Ţăranului Român, spune
că femeile se ocupau, în acea perioadă, de tot ce ţinea de bunul mers al
lucrurilor în casă: „Ele se ocupau de toate pregătirile pentru cele
trei momente importante din viaţa omului - naşterea, nunta, moartea. Tot
ele se ocupau de medicina tradiţională, de întreţinerea gospodăriei, de
prepararea hranei, de creşterea şi educarea copiilor, făceau
îmbrăcămintea“.
La oraş, femeile începuseră să se preocupe ceva mai mult de educaţie,
însă în privinţa drepturilor, diferenţele nu erau vizibile. Politologul
Mihaela Miroiu aminteşte că „femeile aveau foarte puţine drepturi
civile (cum ar fi cel la educaţie la toate nivelurile), nu aveau acces
la cele mai multe profesii, la custodia copiilor şi, desigur, nu aveau
niciun drept politic“.
Primii paşi către femeia modernă i-au făcut doamnele din înalta
societate, care aveau contacte în Europa, erau şcolite şi aveau şi
influenţă. „Aristocratele au înfiinţat organizaţii şi asociaţii în
cadrul cărora concepeau programe care vizau şi celelalte categorii de
femei, inclusiv pe cele din mediul rural“, spune preşedinta Centrului
Filia, Oana Băluţă, doctorand în ştiinţe politice la SNSPA. Datorită
erudiţiei lor, aceste femei au insistat asupra importanţei asistenţei
medicale de specialitate pentru toată lumea şi au reuşit să impună ideea
că dreptul la educaţie va face din femeie o mamă mai bună.
Ce le-a făcut pe femei să-şi dorească alt rol în societate?
„Începutul industrializării, creş- terea gradului de cultură, revolta pe
starea de dependenţă şi pe cultura inferiorităţii de gen, întâlnirile
cu surorile lor occidentale întru convingeri privind nevoia imperioasă a
egalităţii în drepturi civile şi politice cu bărbaţii“, explică prof.
Miroiu.
Comunismul a ştirbit feminitatea şi masculinitatea, femeitatea şi
bărbăţia, punctează politologul Mihaela Miroiu. „Pentru femei a fost
însă mai greu, fiindcă regimul a confiscat decizia asupra maternităţii“.
Femeia-intelectual. În perioada interbelică, femeia
câştigase deja o mulţime de drepturi: purta pantaloni, putea avea părul
tuns, făcea sport împreună cu soţul, se plimba cu bicicleta etc.
Emanciparea femeilor s-a manifestat şi în plan intelectual. Pentru
perioada interbelică, numele feminin cu totul remarcabil este Hortensia
Papadat Bengescu, mare prozatoare, romancieră şi nuvelistă a vremii.
Femeia multilateral dezvoltată. Odată cu dezvoltarea
industriilor în România, a apărut femeia-muncitor, care nu mai depindea
exclusiv de veniturile soţului. Regimul care a desăvârşit acest tip de
femeie a fost comunismul, când „munca era general- obligatorie“, explică
politologul Mihaela Miroiu.
Depersonalizarea promovată atât de intens de comunism în România a
dus la construirea unei imagini a Femeii compusă din bucăţi:
femeia-excavatorist, mama devotată, gospodina desăvârşită, profesoara,
tovarăşa inginer, tovarăşa doctor. Neobosită. Părea că poate orice.
Desexualizarea atinsese apogeul, salopeta părea îmbrăcămintea obişnuită
pentru o femeie, iar prototipul ideal de femeie era nimeni alta decât
Elena Ceauşescu. Modelul.
Eliberată de povara sexualităţii. După Revoluţia din
1989, prima racţie masivă observată la femei a fost eliberarea de
povara sexualităţii, spune Oana Băluţă, preşedinta Centrului Filias.
Fenomenul îngrijorător a fost creş- terea ratei avorturilor. Apoi, când
lucrurile au revenit la normal din acest punct de vedere, româncele au
început să se redescopere şi au găsit o plăcere în a-şi arăta frumuseţ
ea. Aşa a apărut, brusc aproape, modelul sexualizat, susţinut puternic
de presa care sa văzut, dintr-o dată, liberă.
Femeia de succes. Cel mai nou tip de femeie în
România este femeia independentă. Politician: Renate Weber, Cristina
Pocora, Elena Udrea etc. - sau afaceristă de succes: Camelia Şucu
(Mobexpert), Monica Tatoiu etc. Se ocupă de strategii şi de planuri de
care bărbaţii Evului Mediu nu le-au crezut vreodată în stare.
Sursa:
Evenimentul zilei
Blog:
Selena
